Cum va spuneam am niste timp liber, mai mult decat voi se pare, care trebuie ocupat cu ceva, asa ca imi tot vin idei. De astazi incep o rubrica noua, o categorie numita “Blogosfera”, asa cum o vad eu de la inaltimea celor 1,62m aflati in dotarea proprie, pe persoana fizica. Care este ( nu e cacofonie, am pus punct, da? Si daca este oricum nu imi apartine, am citat un “clasic” din alt sector).
Aveti rabdare,curiosilor…nici eu nu stiu prea bine inca despre ce anume o sa scriu, deocamdata e la stadiul de idee. Probabil o sa scriu despre…voi, despre blogurile voastre, uneori chiar si despre comentariile care insotesc textele si care de multe ori fac toti banii, ca sa zic asa. Cu simtul meu critic insotit de cel al umorului, o sa va iau la tocat marunt maruntel si vom vedea ce iese. Probabil imi vor iesi mie ochii si uneori poate iese cu scandal, dar imi place sa-mi asum riscuri si responsabilitati deopotriva asa ca e ok. Ma bag! 
Si pentru ca azi e ziua cu Zelist, o sa incep cu asta. 
Este inutil sa va spun ca sunt din nou…scarbita, ca mi-e greata ( nu, nu e de la…) cand vad un blog ca al lui Tudor Chirila aflat pe locul trei, iar blogul lui Alex Mazilu abia pe patru. Cat de aiurea si pe dos poate sa fie lumea asta? Cum de nu se afla pe primul loc, adica acolo unde i-ar sta bine si unde ar merita sa fie? Un om atat de pasionat si de daruit cum e Alex Mazilu mai rar sa vezi. Adica mai sunt oameni si bloguri bune, fara indoiala, sunt oameni talentati care scriu extraordinar de bine si de frumos, dar la omul asta se citeste pasiunea in absolut tot ce face, in privire si in ceea ce spune, in modul in care cu atata arta si maiestrie isi realizeaza fotografiile, intrand pe site-ul lui simti ca ai ajuns intr-o alta lume, intr-o lume de vis unde tot ce e urat devine dintr-o data frumos, unde binele e la locul lui , unde rautatea, invidia si micimea sufleteasca nu au ce cauta…Proiectul lui inceput alaturi de Alecu Racoviceanu, in care frazele insotesc si completeaza imaginile impletindu-se intr-o armonie aproape perfecta e demn de toata lauda si admiratia, merita tot respectul nostru.
Nu, nu m-a rugat nimeni, nu m-a platit ( nu sunt de vanzare) nimeni, habar nu are Mazilu ce fac eu acum si aici. Dar pentru ca imi place atat de mult si pentru ca diminetile mele sunt mult mai frumoase de cand l-am descoperit ( de blogul lui zic, alooooo), am dreptul sa imi spun punctul de vedere si sa il sustin in fata oricui.
Deci (e vremea sa tragem si concluzii) din punctul meu de vedere blogul lui Alex Mazilu ramane pe veci pe primul loc in Zelist sau in orice alt clasament existent sau neinventat inca.
Nu am zis nimic de pozitia mea ( hmmm, tot de zelist vorbesc), pentru ca nu era cazul. Sunt foarte multumita, am avut o crestere destul de rapida, deci sunt aproape de ceea ce imi doresc. Dar la mine asta nu e o surpriza, intotdeauna realizez ce vreau, chiar daca uneori e nevoie de ceva timp pentru asta. Am rabdare.
Cam asta este pentru azi. Am vrut sa incep cu blogul care imi este cel mai drag si exact asa am facut. Pana data viitoare sunt cu ochii pe voi, sa vedem cui ii vine randul.
Si pentru ca astazi e 31 martie, sa nu uitam de Nichita…
Nici voi nu scapati: Alexgrivei, Caius, Vania, Mitza si gasca, Faranume, Hazmate, Soseta, Florin, Vali, Rokssana, Vero, Maria, Maria, Amza, Gabriela, Nea Costache, Ionut, Poorbuthonest, Marin, Serafim, Melicovici, Schtiel, Pinka, Flavius,
