Da, uneori devin “tepoasa”, coltoasa, uracioasa, rautacioasa, ironica, si dau de pamant cu orice. Floare de cactus, zic…
Asa…si?
Da, am curajul de fiecare data sa spun ce gandesc si ce simt, sa imi sustin punctele de vedere, ba chiar sa ma si bat pentru ele pana in panzele albe daca e cazul. Asta nu place tuturor…
Asa…si?
Da, risc de fiecare data cand consider ca merita si mai ales daca o fac pentru oamenii in care cred, pe care ii respect sau admir. De fiecare data castigul e al meu. Lucrul asta se pare ca pe unii ii deranjeaza…
Asa…si?
Niciodata nu am fost de acord cu spiritul de turma, cel in care sa merg inainte orbeste si la gramada doar pentru ca asa fac toti. De mers merg, nu zic nu, dar in felul meu, cu pasi mici, hotarati, si pe drumul meu, chiar daca uneori sunt nevoita sa ocolesc pe carari inguste. Da, se mai supara cate unii si incearca sa imi puna piedica…
Asa…si?
Niciodata nu mi-au placut regulile, uniformele, consider ca nu sunt facute pentru mine, sau poate ca eu nu sunt facuta pentru ele. Oricum ar fi, e clar ca nu-mi plac. Fiind mai razvratita de fel, mai rebela… nu le prea respect ( regulile) si nici nu ma imbrac cu ele (aici de uniforme zic).
Asa…si?
Si…asta sunt eu! Totdeauna mergand inainte, cu capul sus si cu curajul de-a infrunta orice sau pe oricine. E nevoie sa mut muntii din loc? Daca dincolo de ei se afla ceea ce-mi doresc, o fac fara probleme. Sunt bataioasa, nu suport nedreptatea si lucrurile facute prost ( mai ales daca sunt facute intentionat), ma iau de piept si cu dracu’ daca e cazul, nu ma sperie nimic. Nici nu ar mai avea cum… Sunt alergica la prostie, la invidie si la ura, le-as desfiinta daca as putea.
Cineva imi atragea odata atentia, intr-un comentariu, ca am spus numai lucrurile frumoase despre mine. Uite ca nu e chiar asa, pot sa spun orice. Pana la urma asta sunt si gata, ma place sau nu ma place cineva… Dar de fiecare data ma place. 
Si stiti ceva? Oi fi eu rea…da’s buna! 
Voi ati observat asta? Alexgrivei, Marin, Mitza, Standdowncafe, Amza, Ionut, Florin, Vali, Poorbuthonest, Schtiel, Vania, Vero, Nea Costache, Mel, Soseta, Hazmate, Gabriela, Bogdan, Rokssana,
Nu te trada niciodata!
Pingback: Despre viata… « lunapatrata
Bine ai venit pe aici si multumesc pentru melodie. O ador.
Pics or it didnt happen
Pingback: O veverita « schtiel
Pingback: Cele bune sa se-adune, cele rele sa se spele… « Rokssana's Blog
Esti o tanara normala! Parerea mea este ca nu exista oameni perfecti, deci nici tu nu esti perfecta! Si… stii ce? Esti cea mai simpatica prietena virtuala a tuturor comentatorilor tai!
Serios? Asa crezi tu despre mine? Sa stii ca mi-a placut mult de tot asta. Multumesc, Nea Costache. Sa stii ca aveam eu pe aici un articol in care spuneam fix asta, ca nu sunt perfecta.
http://lunapatrata.wordpress.com/2011/02/16/nu-sunt-perfecta/
Nu stiu daca esti buna sau rea. Depinde cum intelegi termenul “buna”
si cu termenul “rea” de asemenea. 
Important este sa faci ceea ce crezi ca e ok si sa fii cum esti. Daca nu ai fi cum esti nu ai mai fi tu, adica “Rea da’ buna”. 
Exact, eu sunt eu.
Nu esti buna ! Extie extraodinar de buna !:)
O seara frumoasa Shayna !:)
E bine daca poti muta muntii pentru a ajunge unde doresti, putini pot asta. iti doresc totusi sa nu fie nevoie de atata efort!
Daca va fi nevoie… ai sa vezi ca voi face.
Rautate mica.:P In ultimele zile ti ai cam aratat coltii.
Pai daca ii am!
Pingback: Rugul aprins | Gabriela Savitsky
Hmmm!
Să zicem că da, am observat. Clar suntem pe aceeaşi lungime de undă.
Asa…si?
Buna dimineata, Shayna! Felicitari pentru felul tau de a fi
Buna dimineata! Multumesc, nu stiu cat de bine e sa fiu asa… dar asta sunt.
Stiu, stiu… acum urmeaza un “asa…si?” 
nu chiar…ma gandeam la un si ce daca?
eee…pai toate sunt calitati…iar spui numai lucrurile frumoase:) e normal sa te manifesti asa si esti de admirat…felicitari si putere sa ai sa-ti implinesti toate visele…
Multumesc frumos, Rokssana. Ei, nu toti le considera asa frumoase.
esti prea draguta… !
Multumesc! Unde e emoticonul ala care arata ca rosesc?
Am observat, da na, ce sa-ti fac daca asta esti si eu sunt la fel cand ma supara cineva sau cand ceva nu-mi iese, poate ca asa e bine sa fim diferiti
Exact, asta sunt!
Pingback: Lovitura – 4 « Ioan Usca