Artistul…

Incercati sa cititi textul in timp ce ascultati melodia…va garantez ca efectul o sa fie maxim.

Dormise mult, nu stia cat e ceasul dar nici nu avea importanta pentru ca de cate ori veneau aici isi lasau acasa toate obiectele care i-ar fi putut duce cu gandul la lumea de care tocmai fugisera. Aici era micul lor Paradis, locul in care timpul isi pierdea orice dimensiune, in care se puteau ascunde de toti ceilalti si in care se simteau fericiti. Ajunsesera tarziu, el era foarte obosit si il lasase sa doarma in voie…stia cat de multa nevoie  de odihna are. Il veghease atenta mai tot timpul somnului, acum insa iesise putin din cort si  statea intinsa pe nisip privind Luna…in seara asta e atat de frumoasa!

Il aude foindu-se pe saltea si sare repede, sprintena ca de fiecare data sa prinda momentul cand deschide ochii, stie cat de mult ii place sa o vada langa el atunci cand se trezeste. Se aseaza langa el cu mirosul ei proaspat de briza si scoici cu perle argintii, el o adulmeca pofticios si intinde mainile sa o simta in brate, lipita si calda si atat de… a lui. Ea se lasa cuprinsa de mainile lui frumoase si ferme, mainile acelea obisnuite sa modeleze, cu care o modelase  si o formase si pe ea. Se simte intr-un fel creatia lui, fiecare milimetru poarta urmele degetelor lui de artist care creeaza opere de arta pentru ca asta stiu sa faca. O atinge usor cu varfurile degetelor, i le trece intai peste fata schitand conturul buzelor, apoi pe gat , ii mangaie umerii mici si delicati, aproape sidefii, ii cuprinde infiorat sanii rotunzi si obraznici…ii tine in palme si-apoi ii saruta cu o pofta nebuna de ea si de dragostea ei inocenta, dar atat de intensa cum nu mai simtise vreodata pana acum. Se ridica din nou si ii soarbe respiratia intr-un sarut care se vrea etern.

Nimeni niciodata nu il mai iubise asa, cunoscuse dragostea in diverse feluri, fusese iubit de mai multe femei, poate ca pe unele le iubise si el, dar niciuna dintre ele nu stiuse sa i se daruiasca atat de deplin, atat de total… “esti o minune” soptea el printre saruturi fierbinti si mangaieri fara sfarsit. Parea ca o picteaza cu buzele lui calde si moi, ca o deseneaza cu degetele  lungi ca de pianist, este  momentul lui de creatie suprema iar ea este opera de arta pe care orice artist si-ar dori-o realizata macar o data in viata.

Atingerile ei sunt pline de mister, il infioara de fiecare data, nu stie ce va urma, nu stie ce va face, e plina de surprize aducatoare de placeri, dulceata trupului ei are gustul  fructului interzis, mirosul trupului ei este la fel ca al magnoliei abia inflorite, il ispiteste si il innebuneste cu unduiri in ritmul unei muzici doar de ei stiute, doar de ei auzite…

Extenuat dar zambind fericit o tine in continuare strans lipita  ca si cum ar fi parte din el, parte din sufletul si din trupul lui. Cu straluciri de stele-n priviri si roua in ochii inlacrimati de iubire, ea-i spune soptind cu vocea de mica sirena…

-Mi-ai spus sa fac ceva sa te trezesc, acum nu te mai las sa dormi…

Voi dormiti?  Alex, Alecu, Alexgrivei, Aliceee, Amza, Androxa,  Mitza, Bogdan, Caius, Calin, Costin, Flavius, Gabriela, Vania,  Marin, Mel, Nea Costache, Vali, Florin, Ionut, Poorbuthonest, Rokssana, Schtiel, Serafim, Soseta, Standdowncafe, Vero