Ai auzit…

“Ai auzit vreodată a lebedei cântare,
Acel cântec de jale, ce-l cântă pân’ ce moare,
Roşind recile unde cu pieptul său rănit?
O, spune-mi, acel cântec vreodat-ai auzit?

Şi-apoi ai fost spre sară singur într-o grădină,
Când vântul trist al toamnei încet, încet suspină,
Când soarele apune, când arborii şoptesc
Şi vânturile toate tainic se înroşesc?

Şi ce-ai simţit atuncea? În piept nu s-a trezit
Un dor fără de nume, adânc, nemărginit?
N-ai fi dat ani din viaţă pentru aripi uşoare,
Să zbori, să zbori departe şi fără încetare?

O, cine-l poartă-n suflet acel dor fără nume,
Nu are fericire, nu are pace-n lume!
Cât e de larg pământul, tot umblă rătăcind,
Nu ştie ce doreşte şi moare… tot dorind!”

Matilda Cugler-Poni

Ascultati versurile, in cazul in care nu le stiti…merita!

Theodora,     Hai ca se poate,    Androxa,     Mesterul Manole,    Gabriela,     Rokssana,    Cati,     Blog de furaciuni,    Vania,     Teo Negura,    g1b2i3,      Alex Mazilu,     Cristi,    George Valah,     Zina,     Irina,     Costin,    Andrei,      Alecu,      Calin,    Bogdan Onin,    Flavius,    Vero,    Se-cret,     Nelinistitu’,     Marin,      Nea Costache,    Luna patrata,