Fotografie Alex Mazilu
E acelasi cer peste noi…acelasi soare si aceeasi luna, aceleasi stele si aceiasi nori, dar uneori nu ne mai pot cuprinde…
Iti simt adierea, o simt printre gene si tic-tac-uri de inima uitata parca sa mai bata, iti simt gandul de dor ingenunchiat ce vrea sa ajunga la mine, dar totul se strange dintr-o data si ma prind intr-o capcana de nori din care nu mai pot sa ies…
Iti faci scara din colturi de stea incercand sa ma prinzi, iar mie imi miroase vesnicia a tine…Obosit, suparat pe mofturile noastre, cerul isi scutura razele incercand sa ne lumineze ganduri uitate parca intr-un timp pierdut, sa le-aduca aproape…
Ma-mbratisezi cu adierea norilor de fum, si eu ma frang sub apasarea lor ce uneori ma doare. De sub pleoape, stelele imi plang lacrimi de lumina…
Incercanate, uneori se ratacesc si cerurile, isi impletesc eternitatea in funii de argint pe care eu incerc sa le desfac lasand doar o perdea din raze de luna …
Niciodata devreme, niciodata tarziu, uneori nu-mi ajunge cerul…
Nea Costache, Haicasepoate, Harrylequin, Ioan Sorin Usca, Caius, Theodora0303, Vania, Mesterul Manole, Rokssana, Alecu, Teo Negura, Alex, Alice, Cristi, Dana Patranoiu, Cella, Gabriela Ilies, Zina, Marin, Mirela, Nelinistitu’, Raza mea de soare, Sonia, Blogulise, Filumenie, Zamfirpop, Luna patrata, Vis si realitate, Se-cret,
Pingback: Mugur alb, şi roz, şi pur… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Pingback: E bine… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Pingback: Am căutat iubirea… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Pingback: Fata cu chipul padure… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Pingback: Un mar… sau un soare? « lunapatrata
Pingback: Dinu.Valentin Dinu…. « lunapatrata
Pingback: Prin viaţă, fără cârje « Teo Negură
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 86) « Teo Negură
Pingback: Linu-i lin,in vis te-alin… « lunapatrata
Pingback: Poveste de vis (50) « Teo Negură
mda… foarte fain articolul
Pingback: Cer si pamant… « lunapatrata
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 84) « Teo Negură
Pingback: Căţărătorii « Teo Negură
Pingback: Miercurea fără cuvinte 20 – Cântecul melcilor « Teo Negură
Pingback: Spune-mi,ce ai face…? « lunapatrata
Pingback: Poveste de vis (46) « Teo Negură
Pingback: Cantec femeiesc… « lunapatrata
Pingback: Risipitorii « Teo Negură
Pingback: Numai noi… « lunapatrata
Nu lasa sa-ti fie cerul limita cand poti imbratisa stelele!
Pingback: Apneea naţională « Teo Negură
Pingback: Despre ai noştri « Teo Negură
Pingback: Astazi PDL-ul a reusit sa isi mai faca niste “prieteni” « Dum spiro, spero
Pingback: Acum vedem dezastrul din invatamant - Doar 44,47 % dintre elevi au promovat examenul de bacalaureat - Isi mai aduce cineva aminte cum a ajuns Daniel Funeriu ministrul Educatiei?
Pingback: Stiu o pozitie noua…. « lunapatrata
superb cer
Asa e el..cerul!
Niciodata devreme, niciodata tarziu, uneori nu-mi ajunge cerul…
Superbă melodia Irișilor!
Pai..ca toate ale lor, zic eu. Adica…mie imi plac, na…
Pingback: Petre Tutea despre generatii… « Rokssana's Blog
E adevarat, nu ne ajunge cerul, cu acelas soare, luna, stele, cu nori sau fara nori, dar mereu schimbat in imensitatea lui. O seara frumoasa!
Da…desi e nemarginit, uneori nu ne ajunge. Seara buna si tie!
Pingback: Bacalaureat « Ioan Usca
Iriiis, Iriiis, Iriiis!!!
Buna ziua prieteeeeeeeni!
Pingback: Recomandări de duminică! « Alice Georgiana
Pingback: 27… « MesterulManole's Weblog
Pingback: Poeziile de dragoste « Marin Toma's Blog
Pingback: Parerea mea despre Laurentiu Mironescu dupa emisiunea Q & A de la Antena 3 « Hai ca se poate!
Vad ca ai avut o dimineata cu multa inspiratie si ganduri frumoase!
Sa ai o dumineca linistita
Cand ploua am inspiratie… imi place ploaia.
Duminica placuta si tie! 
Buna dimineata! Nu ne ajunge cerul, adevarat….mai ales daca ne uitam la el din afara planetei
Buna dimineata! Da..uneori nu ne ajunge, indiferent de unde il privim.
Suntem noi insine misterele acestui cer care uneori nu ne ajunge, fiindca simtim ca putem da mai mult si ni se intoarce doar ecoul framantarilor noastre.
Si-atunci, parca am vrea alt cer, alta cale de a ne cauta implinirea… Miscatoare raze de argint ai tu, Luna!
Sunt doar razele mele…atat! Uneori triste ca si cerul de azi, care parca plange. Dar vine si soarele apoi…
duminica placuta
Multumesc, Rokssana!
Duminica placuta si voua! 
Pingback: 3 zile, studiu despre tine « Rokssana's Blog
Pingback: prin parcul circului « freestyler
Pingback: Miercurea fara cuvinte..9…Its all fading away…. « androxa
“E acelasi cer peste noi…acelasi soare si aceeasi luna, aceleasi stele si aceiasi nori, dar uneori nu ne mai pot cuprinde…” Aici e multă suferinţă, ai grijă… Frumoase rânduri, şi impresionante ! O stea bună să te apere cu razele sale, Shayna !
Fiecare avem momente cand simtim ca ne sufocam si ca nu ne mai ajunge cerul… eu doar am si scris asta. O sa-mi treaca…