“Tu esti ultimul tren pentru mine…
Tu esti ultima gara din drum…
Tu esti ultima sansa de bine…
Tu esti ultimul strop de parfum…
N-am iubit niciun vis ca pe tine
N-am gandit niciun gand mai frumos
Si in gara cu firme straine
Tu esti licărul meu luminos….”
Sursa foto Sursa foto Sursa foto Sursa foto (multumesc frumos!)
Theodora0303, Ioan Usca, Teo Negura, Alecu Racoviceanu, Cristi Milla, Clipe de Cluj, g1b2i3, Vis si realitate, Dum spiro spero, Schtiel, Mirela Pete, Nea Costache,
Pingback: Liber la dragoste… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 97) « Teo Negură
Pingback: Te vad… « lunapatrata
Pingback: Vrei sa ne-ntalnim sambata seara…? « lunapatrata
Parerea mea: http://www.gabrielaneagu.info/2011/08/26/premiantii-rundei-34/
“Tristeţea trenului ce pleacă
Noi n-am trâit-o niciodată,
Căci – călători ades cu trenul -
În clipa când plecăm din gară,
Noi stăm pe loc -
Doar trenul pleacă!…”
Minulescu
Da, stiu poezia lui Minulescu, chiar imi place. Multumesc.
Multumesc, imi place Andries.
Pingback: Cu zel despre zelist « Ulise al II-lea – blog canin
Deosebit ! Felicitări !
Pingback: Olesia « schtiel
Pingback: Comasarea alegerilor locale cu alegerile parlamentare este ultima grija a pensionarilor, somerilor, bugetarilor si saracilor romani « Hai ca se poate!
Pingback: Cup « O lume in imagini
Frumoasa declaratie
Multumesc!
Ma obsedeaza, trenurile … se impletesc atit de mult cu trecutul … Le visez, inca, desi sint multi ani, de cind nu m-am leganat pe sine. Frumoase versuri. M-a topit licarul luminos … Multumesc.
Multumesc frumos si bun venit pe aici! Sunt versurile melodiei…
ne rascoleste TIMPUL , femeie…:)
Dar, da, melodia e super, multumesc frumos!
Pingback: Imagini miercuriene ghirişene
Frumoasa metafora….trenul care pleaca, ultima oprire…singura iubire….foarte frumos!
Numai bine!
Multumesc, Georgiana… si tie la fel!
iubesc magnoliile
Stiu cum e…
Pingback: Instigatorii la ne-cuvinte | Ţara vorbelor în vânt
Trenul si gara sunt asociate calatoriei. Chiar daca conditiile nu sunt tocmai potrivite in prezent, ma leaga amintiri placute de aceste locatii… Frumoasa si povestea din jurul imaginilor! Multumesc pentru stare!
Toate cele bune!
Multumesc si eu! Zi frumoasa!
Trebuie sa gfim atenti in viata, sa nu fim pusi niciodata in situatia de a calatori in ultimul tren, decat daca suntem foarte siguri ca vom ajunge la ultima gara, fara opriri intermediare prin viata.
O zi buna si te invit in fiecare duminica sau luni (cand doresti) sa accepti provocarea “Life in Pictures” de pe blogul meu.
Da…trebuie sa stim exact in ce tren ne urcam, asa este…
Ce poveste frumoasa ai tesut!
Pai… imi plac povestile, mai ales cele cu final fericit.
Trenurile au o poveste frumoasa
Dap… si o tot poarta cu ele….
Pingback: Must have 2011 | alexandrugrivei.ro
Frumos,duios, tandru, tulburător. Ca toate câte ajung în suflet.
Eu am o „poză la minut„
http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/08/35-de-grade-la-umbra.html
Multumesc, vin si pe la tine imediat cum imi fac putin timp.
Neata! Apropo de romanta intre doua trenuri. Eu am trait o poveste din asta. Dragoste la distanta in sensul in care eram din orase diferite. Si ne vedeam din cand in cand ziua, pana cand trenul ne ducea cand pe unul cand pe altul, in directia contrara. Atunci uram trenurile. Pana la urma s-a incheiat urat, asa ca ma gandesc ca trenurile stiau mai bine decat mine
Da…trenurile astea stiu ele ce stiu, ai mare dreptate.
foarte frumoase versurile
o zi de miercuri cat mai faina, Shayna 
Multumesc, sunt versurile melodiei…
Ce frumos ca ai ales trenurile, aceste vehicule care te pot purta oriunde vrei si care te duc cu gandul la locuri exotice. Fotografiile sunt foarte bine alese!
Pe mine nu la locuri exotice ma duc cu gandul…
Multumesc!
mersul cu trenul imi place. da’ sa aiba aer conditionat
Pai, are de toate trenul meu, nu ii lipseste nimic.
Si daca suntem in gara, propun si eu ceva:
Da, frumoasa piesa,multumesc!
Imi plac fotografiile in miscare, desi profesionistii nu sunt mereu incantati de ele. Parca se vede timpul curgand..
Da, prima fotografie imi place si mie mult, ai senzatia ca vezi trenul ala chiar mergand, e foarte reusita.
Persoana iubită ca un “tren” alături de care călătoreşti prin viaţă…ca o gară unde cobori în siguranţa, la destinaţie…
Frumos!
O zi bună, Shayna!
Toti calatorim cu trenul asta, important este sa fie cel care trebuie. O zi frumoasa si tie, Alexandru!
Pingback: MIERCUREA veți rămâne muți și FĂRĂ CUVINTE văzând căt de OARBĂ este JUSTIȚIA ROMÂNĂ « Dictatura justitiei
Pingback: Miercurea fără cuvinte.Pisica din umbrela « Supravietuitor's Blog
Pingback: Corbul (Miercurea cuvântătoare) « Ioan Usca
imi place domne, imi place
Ma bucur,domne, ma bucur.
Frumoase versuri şi frumoase fotografii ! Cred că destinatarul e pe măsura lor !
Pai nici versurile nici fotografiile nu-mi apartin,autorii lor merita felicitati.
Eu am meritul doar de a le fi pus unele langa altele. 
Pingback: Miercurea fără cuvinte.Pisica alba ca zapada « my heart to your heart
Gara, loc de sperante si impliniri, de suferinte si despartiri sau unde se isca-n noi bucuria revederii!
Felicitari pentru frumoasele versuri si inspirata alegere a fotografiilor!
O zi frumoasa!
O zi frumoasa si tie, nea Costache! Multumesc, m-am straduit sa iasa ceva frumos…
frumoasa compilatie!
Multumesc!
Pur si simplu n-am cuvinte…absolut superbe imaginile si da, te trimit cu gandul undeva departe…Felicitari!
Multumesc frumos! Imaginile sunt facute de artisti, e meritul lor.
Pingback: miercurea fără cuvinte (14) – dor de mare | freestyler
Pingback: Miercurea fără cuvinte 2 « A different blog
suntem toţi nişte bieţi călători într-un tren, trenul vieţii; unde ne duce el, depinde în bună măsură de noi, dar nu numai
frumoasă compilaţia, noaptea liniştită să îţi fie!
Eu nu as spune “bieti”calatori…suntem calatori cu drepturi depline si depinde de noi sa facem mersul asta mai frumos.
Imi place ideea, foarte frumos. Have a nice WW!
Multumesc! O zi buna si tie!
Prima fotografie este fantastica! si întreaga serie este gradata, precum o iubire sincera! emotionante versuri – chiar daca se numeste Miercurea fara cuvinte, le apreciez în mod deosebit!
PS: mi-a fost dor de Gh. Gheorghiu: wow!
Si mie mi-e dor uneori de el,de muzica lui de fapt, de aici si ideea de astazi. Multumesc, o zi frumoasa!
Ultimul tren poate fi şi primul. Important este să te urci în el la timp şi să aştepţi liniştit staţia de destinaţie.
Important e sa nu il gresesti cumva, sa nu te urci in altul.
Alb negru, alb negru, alb negru, culori și cântec! Eeee, foarte frumos Shayna! Ce dimensiuni are gara în mulți dintre noi.
Da… dar mersul cu trenul!
Exact! Mersul cu trenul e-mplinirea! Superb! Câte avem în jurul nostru ce ne pot completa starea
Da, asta era ideea…
Si trenul merge inainte, un drum, o viata, toate se duc, dar cand stim unde e ultima gara?
Seara senina sa-ti fie!
Chiar ai vrea sa stii asta? Si apoi…cred ca o sa ne dam seama la momentul respectiv. Noapte frumoasa si tie!
frumoase cuvinte…frumoase imagini…
Multumesc, nu-mi apartine decat alaturarea lor.
Un frumos trend ascendent.
Multumesc…e singurul sens pe care il stiu.
Oh, ce drăguţ! Mulţumesc pentru că ai ales şi o fotografie de-ale mele!
O miercuri cu multe cuvinte frumoase să ai!
Pai eu iti multumesc tie pentru fotografie si imi cer scuze ca nu te-am intrebat daca esti de acord.
O nopate linistita iti doresc. 
Nici nu se pune problema!
Toate cele bune!
Multumesc, la fel si tie!
Pingback: Miercurea fără cuvinte – Fioroasa leoaică Suzy | coolnewz about hot thingz
Pingback: Depănate de pă net « Ulise al II-lea – blog canin
Deşi îţi place toamna, ai ales o floare de magnolie, preferata mea…
Da, am ales o floare cu semnificatie speciala…
Ma bucur ca iti place si tie, dar e greu sa nu placa, nu-i asa?
Aşa cum ţie îţi place toamna, mie-mi place exact perioada când înfloreşte magnolia. Pentru mine sunt nişte momente foarte frumoase.
Ooo, dar imi plac si magnoliile, mult de tot chiar.
Eu nu ma pricep sa privesc prea bine fotografiile, nu am ochiul format, precum Mirela, al carei frumos comentariu il citisem, insa intuiesc sufletul din spatele cunoscutelor versuri si din spatele selectiei acestor imagini, si mi-e de ajuns
Sa ai o seara minunata!
Sincer, nici eu nu ma pricep…le-am asezat asa, dupa bunul meu simt.
Multumesc, imi spui cuvinte atat de frumoase incat nici nu stiu ce sa raspund la ele. 
Noapte linistita!
nu mai zic de tren. ca a fost unul dintre ele pentru mine azi, pentru altii ultimul. asa au ales din nu stiu ce motive.
Pai..nu mai zice!
Îmi place cum ai inserat fotografii colorate treptat, atunci când alb-negrul devenise gri şi ofilit, odată cu trandafirul care simbolizează o trecere…Şi renaşte cromatic Parfumul, prin mugurii vii şi coloraţi de magnolii. Foarte inspirat, artistic! Te felicit!
Multumesc…ochiul tau de artist nu scapa nimic.
Mie mi-a placut ideea… 