Sursa foto Alex Mazilu
“Stiu ca-i urit sa spui “sunt cea mai frumoasa femeie” ,
E urat si poate nici nu e adevarat,
Dar lasa-ma atunci cand ploua,
Numai atunci cand ploua,
Sa rostesc magica formula “sunt cea mai frumoasa femeie “
( Ana Blandiana)
Era una din zilele in care cerul devenea plangacios si trimitea peste noi milioane de lacrimi, iar eu stateam cu tampla lipita de geam gandindu-ma la tine si vorbind cu ploaia…
Ploua-ma ploaie si ploua-ma vant, du-ma pe-un fulger departe, ploua-ma-n cant si-apoi in cuvant, ploua-ma-n ganduri si-n toate…
Imi mirosea a ploaie, imi mirosea a tine, camera se umpluse dintr-o data de lacuri de dor, as fi dat tot restul vietii mele pe o clipa in care sa fim atunci impreuna, as fi ingenuncheat in fata stropilor mici si desi rugandu-i sa m-aduca la tine, picatura de viata pe sufletul tau, as fi implorat cerul imbratasandu-i gleznele albastre sa ma transforme intr-un nor ca sa pot sa-ti fiu ploaie, as fi venit agatata de franghiile ei alergand printre stele…
Sa te ploua a ploaie, sa te ploua a soare, sa te ploua a ganduri curate, sa ma ploua pe mine pe cerul iubirii, sa ma ploua venind de departe…
Voiam sa prinzi ploaia in palmele tale lasand-o intai sa curga incet printre degete, ca o mangaiere, apoi sa simti ca sunt eu si sa strangi repede pumnul desenandu-ma adanc pe linia vietii, sa-ti raman acolo pe veci…
Sa te mangai cu stropi de argint coborati dintre nori, sa mirosi a mine si-a sufletul meu, sa m-asez iubind langa tine si sa-ti fac din amurg mereu zori….
Se facea apoi ca pana si cerul suspinand obosit isi aduna incet norii ducandu-i acasa printre cuvinte ce nu le rostisem inca, din raze de lumina se facusera jgheaburi ce coborau catre noi, dar eu mai voiam sa ploua, mai aveam ceva de spus. Sfidand noaptea ce avea sa vina grabita parca sa-si intinda mantia peste noi, eu inca mai cantam si imi doream…
Sa-ti fiu geana de noapte si cearcan de dor, sa m-adie vantul mereu inspre tine, sa ma prinzi alergand printre soapte, sa-mi zambesti, sa-ti traiesc, sa-ti ploua gandul a mine…
Fusese un vis? Eram doar un dor? Era o poveste? Erai o naluca? Eram doar un gand? Nu… nu era asa, in camera era parfum de ploaie, pe buze aveam gust de mere verzi….
Sa va ploua frumos! Mirela Pete, G1b2i3, Vizualw, Cristi Milla, Ioan Usca, Teo Negura, Luna patrata, Innerspacejournal, Vis si realitate,
Pingback: Poeme de dragoste…Poveste parfumata « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Un real talent… Felicitari!!!
Multumesc frumos, bine ai venit pe aici.
Sunt foarte incantata, ca am dat de un asemenea blog!!!
O spun din inima, crede-ma!
Pai te astept cu drag pe aici cand ai timp si chef.
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 103) « Teo Negură – Trafic cu hituri
Pingback: Poveste de vis (59) « Teo Negură
Pingback: Poveste de vis (57) « Teo Negură
Pingback: Poveste de vis (56) « Teo Negură
Pingback: Prima întâlnire « Teo Negură
Pingback: Poveste de vis (54) « Teo Negură
Pingback: Vantule, vant nebun… « lunapatrata
Pingback: Cand ma doare, plang si mi-e dor…te ador! « lunapatrata
Mi s-a facut dor de ploaie.Am citit cu placere ce ai scris, am ascultat cu placere si melodia propusa de tine.
E frumoasa ploaia ta!
Multumesc, Gabriela… si mie mi-e tare dor de ploaie.
Pingback: Intr-o alta viata… « lunapatrata
Pingback: Eu, mie, imi, mi…Noi! « lunapatrata
Pingback: Viata e frumoasa… « lunapatrata
Mereu ti-a placut ploaia.:D
Si o sa imi placa mereu.
Să te plouă cu bine, sănătate şi iubire !
Off topic. Blogul meu “Noua abordare a lecturii” a primit căsuţă nouă, hăinuţe noi şi un nume nou. Te invit cu drag la inaugurare, pe http://zinnaida.ro/ , la Zinnaida’s ART Club ! Dacă-ţi place, te rog schimbă şi în blogroll. Mulţumesc !
Multumesc, Zina, o sa vin… E cu sampanie si din astea?
Ploua frumos la tine si amintirile tale au un parfum usor melancolic, dar plin de iubire!:)
Toate cele bune!
Sunt un fel de amintiri din prezent si viitor…:) Multumesc! Sa ai o seara frumoasa!
Pingback: Melomania (6) « Alice Georgiana
Parfumurile tale au in ele imagini traite din suflet, vise la brat cu povesti, zambete limpezi ca picurii de ploaie si un sunet… stii muzica aceea a rapaielii pe un pervaz, ce te poarta departe?
O zi frumoasa ca povestea ta sa ai!
Muzica aceea a ploii este muzica sufletului meu… de fapt, de acolo vine si parfumul. Multumesc, o zi la fel si tie!
Pingback: Poveste de vis (47) « Teo Negură
Pingback: Mâini « Gabriela Elena
Si visele se transforma in realitate uneori…
Ohooo, da! Stii cat de bine stiu eu asta?
Pot sa dau lectii….
Ma cam strange in spate cand stiu ca incep ploile acus…iar haine peste haine, iar umezeala, iar frig…
Insa, uneori, e atat de romantic.
In plus de asta, dincolo de frunzele care cad, dincolo de ploaia care tremura pe fereastra, inspiratia isi gaseste locul, lasand cuvintele sa zboare si visele sa prinda contur.
Iti doresc mereu inspiratie in parfumul toamnei.
Multumesc, toamna chiar ca ma inspira. E atat de frumos colorata si asa un parfum minunat are!
Pingback: Ancheta – 1 « Ioan Usca
Se pare că te inspiră anotimpul ăsta. Bag seama că va fi o toamnă roditoare pentru tine.
Sa stii ca ma inspira! Si stai, ca am avut niste zile mai grele, dar o sa tot scriu… asa fac mereu toamna.
Pingback: PDL functioneaza ilegal – Este posibil sa intre in scena Alba ca Zapada « Hai ca se poate!
Foarte frumos, mai les finalul cu prfum de ploaie amestecat cu gust de mere verzi.
Pai…sunt parfumuri pe care le ador…
Pingback: Poveste parfumată. Parfum de ploaie in vremea caniculei « my heart to your heart
Aşa laud eu oamenii. Le las două variante.
Si se nimereste cum nu se poate mai bine cu ploaia molcoma de astazi…
Frumoasa vina are toamna…
Oood, da! A plouat putin si aici…si se pare ca mai urmeaza.
E super, eu sunt foarte incantata. 
Cam multă ploaie în seara asta… şi nici n-a început bine toamna… Eu aş prefera o rază mică-micuţă, care să facă să strălucească ruginiul unei frunze ce refuză să se desprindă de codiţa ei, codiţa ei de ramură…
O raza mica-micuta, dar care sa vina dupa o ploaie mica-micuta?
“..sa-ti ploua gandul a mine…”
Shayna, acesta nu e un text, ceea ce ai scris e SUFLET, e IUBIRE! Cat de ploaie e iubirea ta si cat de soare poate fi, uneori! Uimitor, nu-i asa, sa poti reda in cuvinte dorul si ploaia si iar dorul…simtirea ta. Frumoase versurile Anei Blandiana, e o poezie care mi-a placut si imi place foarte mult. O seara cu gust de mere verzi!
E cea mai frumoasa urare, sincer… Multumesc! Nu am reusit mai mult, nu am zile prea bune, dar am sa revin pe tema asta cu siguranta, toamna abia a inceput. Seara frumoasa!
Pingback: Parfum de ploaie. Après l’Ondée et Angéliques Sous la Pluie. Poveste parfumată între bloggeri « Mirela Pete. Blog
Pingback: Parfum de ploaie | innerspacejournal
La scrierile tale nu mai e nimic de zis.
Aoleu! Asta o fi de bine sau de rau?