Sursa foto Alex Mazilu
Sunt…anotimpul asteptat! Sunt zambetul de pe buzele tale si raza de soare pe care o porti in priviri atunci cand strapungi zarile incercand sa m-atingi, locuiesc intr-un cer plumburiu si de cand ma stiu visez sa-ti fiu toamna…
M-am ratacit printre frunze incercand sa te gasesc, ghidandu-ma dupa parfumul discret al trupului tau pe care il simt deseori si dupa vocea calda cu care ma ajuti sa nu ma pierd. Mirosi din nou a mere verzi si-a flori de mar aparute toamna. Cand te voi fi gasit, voi fi deja radacina de copac cu frunze rosii ca de foc si miez de castana coapta.
Sunt mai mult un copil, indraznesc sa visez ca un om mare si merg pe strazi cu un singur sens folosind doar pasul in doi, ma amuz imprastiind cu piciorul covorul galben-auriu al inceputului de toamna cu un gest strengar si ghidus. Din cand in cand ma opresc si ma asez pe jumatatea mea de banca aflata la umbra si las cuvintele sa zboare spre tine ca niste frunze purtate de vant.
M-am transformat in ploaie si am ajuns la tine intr-un strop cat un suflet de nor iar cerul m-a adiat asezandu-ma in coltul ochiului tau drept…tu m-ai atins usor cu mana crezand ca e izvor de lacrimi nascut din iubire. Te simt cum ma mangai fericit atunci cand eu, copil strengar si cu zambet de soare-n priviri, ma rasfat intr-un amestec nedefinit de culori. Am praf de stele pe suflet…
Sunt pala de vant fumuriu ce-ti mangaie viata, sunt muzica ta de toamna si-ti cant pe strune de suflet visand sa-ti fiu Tot. Sunt cantecul copacilor indoiti cu crengile inspre tine, cu bratele ca niste ramuri incarcate de fructe rodite din dragoste si dor.
M-am imbracat in toamna si sunt iarasi aici…miros a crizantema galbena abia inflorita, a struguri copti pregatiti de cules, a gutui aurii asezate-n fereastra, miros a dans de ploi intamplate ca o mangaiere ametitoare pe sub ferestrele sufletului tau aramiu.
Miros a samburi de nuci!
Tu1074, Alice, Alecu Racoviceanu, Teo Negura, Cristi Milla, Mesterul Manole, Ioan Usca, Dana Patranoiu, Mirela Pete, Innerspacejournal, Papornita cu vorbe, Cella, g1b2i3, Dictatura justitiei, Luna patrata.






Pingback: Poeme de dragoste…Poveste parfumata « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Pingback: Te-am iubit, Ludmila… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Pingback: Vine sau nu vine?…. « lunapatrata
Pingback: Zi rece de noiembrie… « lunapatrata
Pingback: Ploaie de toamnă « Teo Negură
Pingback: De-ale Poetului… « lunapatrata
Pingback: Vis petrecut… « lunapatrata
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 89) « Teo Negură
Pingback: Interior… « lunapatrata
Pingback: Printre nori alergam… « lunapatrata
Pingback: Dinu.Valentin Dinu…. « lunapatrata
Pingback: Cerşetoarea… « lunapatrata
Pingback: Vantule, vant nebun… « lunapatrata
Pingback: Parfumul sufletului tau… « lunapatrata
Pingback: Povestea roadelor toamnei… « Daurel's Blog
Deosebit felul in care te-ai transformat in toamna ploaie, pala de vant sau anotimpul asteptat pentru sufletul iubit! Emotia transmisa e autentica si nu mint cand spun ca m-ai sensibilizat teribil si mi-au facut si mie dor de toamna… .:-)
Multumesc frumos, toamna imi place foarte mult si o traiesc…..simtind.
Poate că îți va pare banal comentariul meu dar, ce pot să spun decât că îmi place . Ai scris frumos.
Multumesc! Nu, nu mi se pare banal…
Pingback: Parfumul roadelor toamnei « Dictatura justitiei
Pingback: Parfumul roadelor toamnei « Rokssana's Blog
Pingback: PROTEST IMPOTRIVA BARBARIEI BASISTE – MARTI, 20 SEPTEMBRI, ORELE 9-14, IN PARCUL IZVOR! « Supravietuitor's Blog
Pingback: Poveste parfumată.Parfumul roadelor toamnei mele « my heart to your heart
Pingback: Parfumul roadelor toamnei. Poveste parfumată « Mirela Pete. Blog
hei, patratel, mi-era dor de tine! ce e cu atata melancolie aici
?
Hei, Zazu…. pai… vreau sa vina toamna.
Pingback: Muzica toamnei mele… « lunapatrata
Shayna, chiar daca afara e o vreme de vara, se simte toamna in aer…Si imi place pentru ca e usor aramie, rosie, aurie si calda…inca!
Iata inca o toamna de… toamna, pentru tine:
Multumesc frumos, Mirela, chiar la capitolul muzica am fost zilele astea.
Nu simţi că ţi se strânge inima când începe toamna ? Parcă nu mai ai ce aştepta…
Nu, deloc… eu simt ca mi se strange inima daca nu vine mai repede.
Randurile tale ma duc cu gandul la faptul ca scriind asa, cu sufletul deschis, imi pari o raza ce trece dincolo de ochelarii cu lentile fumurii pe care, prea des in ultima vreme, lumea si-i pune peste ochii din suflet…
Foarte frumos si sensibil, sa ai o duminica linistita!
Sa scrii cu sufletul deschis se pare ca nu e cea mai buna varianta, asa cum nici sa-l tii la vedere in viata de zi cu zi nu e atat de bine. Pentru ca lumea sa se comporte cat de cat normal e nevoie oare sa te prefaci? Eu spun sincer, decat asa…mai bine deloc.
Seara frumoasa si tie, asa cum ti-o doresti!
Salut,
Ne face placere sa te invitam sa te inscrii in revista blogurilor pe http://www.allblogs.ro .
Beneficiezi de promovare gratuita a blogului prin inscrierea in http://www.allblogs.ro, care are un numar mare de indexari, impartite pe categorii, ajuta la cresterea popularitatii web a blogului in algoritmii de calcul al motoarelor de cautare. Blogul devine mai popular prin afisarea de linkuri catre acesta, afisarile atragand vizitatori targhetati.
Cu cat exista mai multe linkuri catre un web site, cu atat importanta web siteului este mai mare in “opinia” motoarelor de cautare.
Numai bine,
echipa allblogs.ro
Pingback: Ștefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875 – 22 iunie 1913), poet și traducător român « Supravietuitor's Blog
Pingback: 59 de principii ale profesorului de succes (6) | innerspacejournal
Pingback: Muzici de duminică | Ţara vorbelor în vânt
Te felicit pentru acest imn inchinat toamnei tale!
Multumesc frumos, Gabriela. Chiar imi place enorm toamna…
Pingback: 37… « MesterulManole's Weblog
Pingback: Recviem « VeroVers
Pingback: You Never Knew My Soul – M. Eminescu | innerspacejournal
nu stiu de ce, dar in mintea mea asociez toamnei belsugul, acele miresme de fructe coapte sau asa cum ziceai de ”samburi de nuca”! altfel spus, toamna din cate.mi dau seama eu, inseamna belsug si melancolie, ce.a fost, ce este si ce va fi! imi place!
“Visez să-ţi fiu toamnă”… Ce frumos! Mi-ar plăcea să-mi spună asta o femeie…
Multumesc frumos! Cand o sa te iubeasca foarte mult o sa iti spuna daca simte asta.
Pingback: Paporniţă rockeriţă (3) | Ţara vorbelor în vânt
Miez de castană, frunză bălană, sâmbure de nucă, gând de ducă…
Fie Doamnă-n tine toamnă ce nu condamnă!
Pingback: Poveste de vis (48) « Teo Negură
Citesc si tac Citesc!
Shayna, vreau sa-ti daruiesc ceva. O postare mai veche, dar despre minunatii pictori si poeti ai toamnei. Uite aici, considera ca e pentru tine.
http://mirelapete.dexign.ro/2009/09/pictorii-toamnei-poetii-toamnei/
Sa ai o zi buna!
Multumesc din suflet, Mirela! Articolul tau este absolut superb… chiar ca e un cadou minunat care ma face sa ma simt bine.
Multumesc mult de tot.
Si… citeste-nainte!
La asemenea text, imagine, nici nu stiu ce sa mai comentez… Mireille mi-a placut dintotdeauna, din copilarie.
Pai..nu stiu, na… si mie imi place mult de tot Mireille.
toamna ma termina, cu greu trec peste anotimpul asta..nu imi place
(
Doamne, si eu care o ador! Cred, adica sunt sigura ca toamna sunt Eu, asa cum sunt Eu cu adevarat, e anotimpul meu….
Aproape că mă aşteptam să mai scrii ceva legat de toamnă. Frumos…
Multumesc, Peter! E poate unul din putinele lucruri unde sunt si eu previzibila, dar am spus de prea multe ori cat de mult imi place toamna…
nuci verzi de iubire, ZI MINUNATĂ, copilăroasă şi mult dragă întomnată
Ma tot intoamna toamna asta sa scriu…. multumesc, Cella!
si cu tine!
zi faina si roade la finalul ei! toate bune!
Zi faina si tie!