“În timpul unei bătălii cruciale, un general a hotărât să atace, cu toate că armata sa era cu mult depăşită numeric de cea inamică. El era încrezător în victorie, dar oamenii săi erau cuprinşi de îndoială. În drum spre câmpul de luptă s-au oprit la un altar. După ce s-a rugat împreună cu soldaţii săi, generalul a scos o monedă şi a zis:
“Voi arunca acum moneda. Dacă nimereşte capul vom câştiga, dacă e pajura vom pierde. Acum e momentul ca destinul să ni se arate.”
Zis şi făcut. A aruncat moneda în aer. Toţi aşteptau cu nerăbdare să vadă ce le-a hotărât soarta. A ieşit capul. Soldaţii au răsuflat uşuraţi. Plini de încredere au atacat armata inamică şi au ieşit victorioşi.
După bătălie un locotenent remarca: “Nimeni nu poate schimba destinul!”
“Într-adevăr!” i-a replicat generalul şi i-a arătat locotenentului moneda. Aceasta avea capul pe ambele părţi.”
Sa va fie luna patrata! 
Innerspacejournal, Gabriela Elena, Madalina, Coltu, Theodora0303, Florina, Gabriela Savitsky, Ioan Usca, Alex Mazilu, Teo Negura, Alecu Racoviceanu.
Este una din formele clasice de manipulare, treaba cu moneda (dar în sens bun). Cred că bănuiesc la ce se referea Doru…
Pai am inteles si eu pana la urma, dupa ce m-am documentat bine.
Pingback: Din depărtare pentru apropiaţi « Florina Lupa Curaru
Asa-i si cu noi si nemtii:
camarasdelumini.wordpress.com/2011/12/09/europa-de-azi-si-euro-reichul-de-maine/
dap, victoria e o chestiune de incredere, nu de noroc! frumoasa povestioara, patratel!
Pingback: Între comasarea şi comasajul alegerilor « Teo Negură
Pingback: 59 de principii ale profesorului de succes (42) | innerspacejournal
Pingback: Muzică de seară…I, I follow, I follow you…… « Alice Georgiana
Pingback: Vă plac testele? « Gabriela Elena
Asa se intampla cand candesti cu capul si nu cu… dosul! Atitudinea face diferenta.
Of, si cat de multi gandesc cu…dosul!
Gandesc cu dosul si gandesc ca pixul!
)
Hai sa nu mai asociem aceste doua cuvinte ca poate iscam vreun accident!
Ok, hai sa nu le mai asociem.
Lasa-ma sa notez momentul! E prima oara cand picam rapid de acord!
Noteaza-l,cine stie cand mai fac eu asa ceva.
O ştiam (o să înţelegi de ce dar nu acum) şi tot am cetit-o cu ochi proaspăt …
Mulţumesc!
O fi bine sau rau ca o stiai? Hmmm…(o sa inteleg, dar nu acum).
Pingback: Răspuns de biciclist | Simion Cristian
Pingback: Pregătiri « Gabriela Savitsky
Pingback: Aventura « Ioan Usca
Pingback: Matinale – 32 « Colţu' cu muzică
Omul şi …încrederea în sine.:) Mare minune!
Bine ai venit pe aici! Eu cred in minuni.
Haha ! Baiat destept, d’aia ajuns el general !
Pai da, si mie mi-a placut ce a facut.
Oare, şi moneda lui Paul Anka avea două capuri sau capete să …
Poate avea…
sau, mai pe scurt, ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus
. nu ştiu dacă îţi place Stratovarius, nici dacă ţi-a plăcut Lord of the Rings, dar de data asta îţi las ceva de acolo, pentru că e vorba tot despre destin. na, că m-am răzgîndit, dar am rămas cam în aceeaşi notă, doar că e vorba de Leaves’ Eyes.
Am ascultat chiar mai devreme LEAVES’ EYES, imi place. Multumesc!
cred că nu am ales foarte bine melodia, pînă la urmă mai bine rămîneam la Stratovarius; nu-s tocmai inspirat azi, dar mă gîndesc că asta ţi-ar putea pica mult mai bine
E ok, si asta imi pica bine.
Pentru ca imi place Abba…
Ca si mie, Cristi.
Multumesc!