“Trece lebedele-n zare…
Eu ma uit, ele dispare.”
“In gradina am o floare
Despartita cu petale.”
“Intr-o balta neagra,
Patru ochi luceste…”
“Ce sa fie oare?
Cred ca e… doi peste.”
Sa va fie luna patrata!
Mesterul, Coltu, Innerspacejournal, Stiintele exacte, Alex Mazilu, Teo Negura, Alecu Racoviceanu, Romanianstampnews.









Pingback: Nu-mi cereţi să-nţeleg « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Ion are liceul la baza « Icepickk's Blog
Pai asta e bine.
FELICITARI, LUNA PATRATA !
SPER SA AJUNGA LA DESTINATIE IRONIILE SI INTELESE !!!
” Cred ca e… 2 peste” si luna mea a devenit patrata!
Aha! Deci, ăăă…, te iei de mine! … Alea “ierea” versuri scrise de injineri.

No, bine-bine…
Banzai!
Aaaaa, deci…aaa… ma scuzi domnule Shogun, n-am vrut, nu mai fac. Da’ ” e ” faine nu-i asa?
….ești pătrată lună rău!…. chiar ”m-am râs” ca să mă exprim elevat:)
Pai esti in ton cu postarea mea.
Pingback: A Treisprezecea Poveste | Madalina Ciucu
Frumoase poze , unele sunt dea dreptul foarte interesante, felicitari.
Aidoma soldatului maghiar, venind în fugă la tânărul locotenent şi comandant de pluton pe deasupra şi spunându-i precipitat: “Dai drumul la mine, venit mă-ta la poartă?”
Ei nu știe să vorbește românește!
Shayna, parcă le-ai luat de la televizor, aud zilnic unele și mai și! M-ai amuzat,pot să merg le muncă din nou!
Ei,vezi? Putina relaxare nu strica intr-o pauza de munca.
Pingback: “Toţi oamenii preşedintelui”. Voronin « Gabriela Savitsky
Cu..patru ochi care luceste?
Pingback: Brocoli si Ciocolata | Madalina Ciucu
Neata! Asta imi aduce aminte de neste versuri dintr-o melodie de acum multi ani: merg pe gard, de drum ma tiu, dau cu caini in bolovani sa ma apar de dusmani
Ziua frumosi!
Zile frumosi si minunati si tie!
Pingback: staţi liniştiţi… « MesterulManole's Weblog
Ca sa te faci inteles, uneori e necesar sa schimbi pana si limbajul.
Lacul rece a ingetat,
Lebedele au zburat,
Ma uit suparat in zare,
Ca nu-s pasare calatoare.
O zi faina.
Uite ce repede ati intrat toti in joc! Zi faina si tie!
Gând de “lebădă” abandonată:
Vine gerul peste baltă
Şi mi-e teamă că-ngheţeşte
Penele lu’ Nenea…Peşte!
Da, ai fost pe subiect, ca sa spun asa.
Pingback: despre uitarea numelui | absolut obişnuit
adevărul e că, deşi nu-s tocmai in the mood, au reuşit să mă amuze. mulţam!
Ma bucur ca am reusit macar putin sa te amuz.
Merci, pt delectare!
Hai ca m-am amuzat!
Inseamna ca mi-am atins scopul.