Mi-am pus busuioc in par, mai
Sa pot avea pe vino-ncoa’
Sa fiu ochioasa, nabadaioasa
Sa se-mbulzeasca si sa ma iubeasca baietii
Floarea dragostei la romani este de fapt busuiocul. Nu trandafirul, sau crinul sau alta buruiana devenita vedeta peste noapte. Busuiocul la romani a reprezentat dintotdeauna dragostea si chiar se crede ca aduce noroc si iubire pentru cei care-l poarta.
Se spune ca busuiocul a luat nastere din cauza unei dragoste neimpartasite dintre o tanara si un baiat. Legenda spune ca fata frumoasa a murit de tanara iar iubitul ei indurerat mergea in fiecare zi sa planga la mormantul ei. In scurt timp in locul unde lacrimile iubitului se scurgeau, a rasarit o floare care avea un miros frumos. Miracolul era cu atat mai mare cu cat in acea vreme in toata tara era mare arsita si toate plantele erau vestejite. Floarea a fost botezata dupa numele feciorului indragostit, adica Busuioc.
Fetele il purtau in cap sau la salba atunci cand mergeau duminica la biserica, la joc sau al diferite intruniri ale satului. Baietii de asemenea si-l punea in caciuli si palarii. Busuiocul era si o planta care se folosea la descantece ca sa alunge raul din calea tinerilor si sa aduca dragoste.
Fetele obisnuiau sa stranga busuioc si rostind un descantec sa-l puna sub perna noaptea, intr-un anumit moment al anului. Se spune ca astfel, fata visa noaptea chipul alesului inimii. De altfel in fiecare parte a tarii au existat diferite obiceiuri legate de busuioc si cum acesta ar putea face farmece de dragoste.
( sursa )
Plecai in lunca
in Sfanta Duminica
pe poteca necalcata
pe rouă nescuturata
prin dragoste neadunata
poteca dac-o calcai
roua ca o scuturai
si dragostile le adunai
si-n asta apa
si-n asta cana
le bagai
si cu ele toate
pe corp ma spalai ;
nu mă spălai de lutoasa
si de imoasă
si mă spalai
să fiu mai dragastoasa
de toata lumea aleasa.
Cine mi-o auzi graiul
să creadă că e Craiul;
cine mi-o auzi gomu
să creadă că e Domnu;
cine mi-o auzi cantatu
sa creadă că e Impăratu
Si nici pe-asta n-o lasara
alta dragoste-adunara
de mana ca ma luara
si cu mine plecara
la fantana lui Adam
la paraul lui Iordan
si-n jgheab de aur ma bagara
si-mi luara
de pe fată peri de rata
din picioare copite de căprioare
de pe talpi piei de serpi.
Mă spalara, ma curatara
dragostile toate mi le daruira;
nu mă spalara de lutoasa, de imoasa
si ma spalară de farmece, de vrăji,
de uraciuni, de dataturi,
aruncate de la strine,
de la vecine,
de la surate,
de la cumnate,
de la potrivnicele mele toate.
Sa va cant, sa va incant, sau poate sa va des-cant, ca sa va fie mereu luna patrata!
Raza, Mesterul, Ulise, Coltu, Gabriela Elena, Zinaida, Danutz, Teo Negura.






Pingback: Descantec de sanatate… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Nu stiam despre legenda busuiocului.M-ai luminat.:D
Pai asa sa ramai, luminat, da?
Frumoasa poveste, mi-ai dat idei pentru felicitari!!
Ma bucur, foloseste-le…
Pingback: Pe chibrituri: Coloana infinită, a lui Brâncuși « Blog de Filumenistă
Frumos.Nu stiam.
Pai ai aflat acum.
Pingback: Alt joc cu poze – 12.02.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Vechi scăpărări (120212) | Amintiri din filumenie
Pingback: Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Viaţa-n imagini (120212)
Pingback: Clipe încremenite (120212) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
“Toate textele sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nici un text nu poate fi preluat fără acordul autorului.” Şi dacă eu vreau sa fac un descântec cu busuioc ca sa-mi meargă bine, trebuie să cer permisiunea?
Dap, ma rogi pe mine si rezolvam cumva problema.
ce frumos! busuioc.
cand eram mica bunica mergea intotdeauna la biserica tinand in mana, in batista, busuioc.
mirosea a liniste, a duminica, a primavara sau vara, cer senin.
alte vremuri…
Pai..te cred pe cuvant, mna..
Trebuie sa fac rost de busuioc!
Pai se gaseste pe aici din plin.
Pingback: Parfumul unui colţ de stea | innerspacejournal
Pingback: Parfumul unui colț de stea (poveste parfumată) « Mirela Pete. Blog
I actually have that CD as well as the blue one. I bought it in Brasov in 2001 when I was in Romania. Great stuff!
I’m glad you like this. Welcome!
Părăsind latura romantică de care se ocupă busuiocul, constatăm că are grijă şi de sănătatea noastră: http://www.interferente.ro/Beneficii-pentru-sanatate-aduse-de-busuioc.html
Da, e foarte bun si pentru sanatate si de asemenea in bucatarie.
Pingback: Cascada « • Gabriela Elena •
E foarte interesanta povestea busuiocului in traditia noastra populara.
Interesanta si..parfumata.
Am lipsit o zi de pe playlist-ul comentatorilor …
Dar am revenit!
Fără busuioc!
Bine ai revenit, busuioc se gaseste aici, din plin.
Reblogged this on MOTEK.
Pingback: personalizare… « MesterulManole's Weblog
Pingback: Mit și mister I « Hidalgo
Neata! Asa-i, sunt multe legende despre flori. Stiu ca am o carte pe undeva pe la parintii mei cumparata cand eram prin generala: legende despre flori si pasari. Foarte interesanta si foarte frumoasa. si busuiocul e la loc de cinste acolo.
Pai isi merita locul, asa cum si-l merita prins in parul fetelor, ca sa devina ochioase si nabadaioase…
Pingback: nu contează titlul | absolut obişnuit
Pingback: matinale – 41 « Colţu' cu muzică
Faina poveste…parfumata, Shayna! O tema pe care musai s-o preluam catre vara, daca esti de acord. E o minunatie! Bunica mea isi parfuma parul si tamplele, dar si casa si hainele, cu busuioc, iar gradina ii era imbalsmata cu aceasta aroma unica.
Misterios descantec!
Da, e plina de parfum povestea busuiocului, iar descantecul ma fascineaza…
Despre vara nu vorbesc deocamdata, sa ajungem noi acolo si mai vedem.
după cum ţi-am mai explicat cîndva, nu mă ştiu la descîntece, aşa că de data asta îţi las nişte ploieşteni, hăl în tricou roşu prieten de-al meu de munte, Iulian Anghel pre numele lui, profesor de chitară clasică
Pai…suna bine,imi place. Multumesc. Mi-e dor de munte, stii?
oioi, d-apăi mie???
e greu cu atatea “potrivnice”
imi amintesc cum povesteau veteranii din zona Satmarului meu natal despre inamicii din razboaie: ii numeau “pizmasi”
E greu, asa este, dar e ceva usor in lumea asta?