N-am sa va spun…

N-am sa va spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am sa va spun pe cine iubesc, dar iubesc.
Cand bate vantul peste delta, trestiile
Lin se leagana, vii se leagana, vii fosnesc.

N-am sa va spun pe cine astept, dar astept.
Inima n-are aripi, dar deseori zboara.
Toate cantecele lumii, toate, s-o stiti,
Incap intr-un flaut, intr-o vioara.

Cerul n-are margini, stelele au,
Miez si margini de foc are si soarele.
Vantul de seara mi-a spus c-o sa moara
Dac-o sa-i rupeti in drum picioarele.

Ce sa fac, dudule? Incotro s-o apuc?
Ma striga din patru parti zarile.
Muntii cu paduri cu tot mor sufocati
Si-n curand o sa moara sufocate si marile.

N-am sa va spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am sa va spun pe cine iubesc, dar iubesc,
Crangurile sunt pline de flori si de iarba
Si de arbori plapanzi care cresc.

Zaharia Stancu

Sa va fie luna patrata!

Mesterul, Innerspacejournal, Colectionara,  Zamfirpop.

Lectie de viata…si moarte

” Se spune ca a fost odata un val ce s-a indragostit de-o stanca inconjurata de mare.
Valul spumega si se rotea imprejurul stancii, o saruta zi si noapte, o imbratisa cu bratele lui albe, o privea, o uda si-o implora sa vina dupa el. O iubea si se spargea spumegand in jurul ei si astfel o surpa pe nesimtite, pana cand, intr-o zi, ea a tipat, complet sfaramata si i-a cazut in brate.
Si, deodata, n-a mai fost nicio stanca cu care sa se joace, pe care s-o iubeasca, la care sa viseze. Era doar o ingramadire de pietre in fundul marii, cufundata in ea. ”

Sursa

Aveti grija de voi si nu uitati ca (doar daca iti doresti cu adevarat) luna poate sa fie patrata.

Mesterul,  Blogulise,  Filumenie,  Zamfirpop,  Free9.

Clubul de folk (11)…

“Tu doar inchide ochii
Si lasa-te pe umarul meu
Inchide ochii
Si lasa-mi mie tot ce e greu…”

Stiu, stiu, nu se inghesuie nimeni si nici nu e coada la usa cand se deschide Clubul de folk, mai ales dupa o zi grea si obositoare in care toata lumea tace. Si totusi ma incapatanez sa merg inainte cu ideea de a aduce in atentia voastra si astfel de muzica, pentru ca asa sunt eu, nu ma las usor.

Sincer, invitata mea de astazi nu mai are nevoie de nicio prezentare, spune ea singura  absolut tot atunci cand canta cu vocea aceea aproape nepamanteana. Doamnelor, Domnisoarelor si Domnilor, in seara asta va las sa va rasfatati gandurile si sa va mangaiati sufletele cu Zoia Alecu.

“Trei galosi vorbeau semet, despre ce-au facut in viata….”

“In drum mi te opresti
si taci.
in pumni cosesti
carari de maci.”

“Stiai tu,Marie, ca roua e vie? Ca-n zori face oua, si ies pui de roua?”

“Vino aici,spune-mi tot ce ai
Si de ce nu poti sa mai stai
Lasa tot ce e trist in tine,
Vino aici, vino langa mine…”

“Ai zambit si-apoi mi-ai soptit
Ca intre noi ceva se-ntampla
Si amandoi am simtit
Ca printre ploi un inger canta…”

Sa va fie luna patrata!

Mesterul,

Cea mai frumoasa…

“Ce sa-ţi aduc, iubito, de pe mare?”
O intreba in şoapta intr-o zi.
“Din insule pierdute-n departare
Cea mai frumoasa floare, care-o fi.”

Abia se mai zareşte-acum catargul.
Pe ţarm cu ochii-nchişi şi mana-n san
O fata alba, alb masoara largul,
Şi-n ochii ei clipeşte-un somn pagan.

Un an intreg prin insule cu soare
Corabia opri şi stranse-n ea
Morman de flori, caci fiecare floare
Cea mai frumoasa-n felul ei era.

Dar florile, prea multe intr-o seara,
Cu peşti de aur prinşi la subţiori,
Corabia de foc o scufundara,
Şi toţi murira-ncolaciţi de flori.

Pe ţarm stau doua fete-n aşteptare…
“Ce ţi-ai dorit ca dar in acest an?”
“Nu-mi mai aduc aminte. Mi se pare –
Cea mai frumoasa scoica din ocean”…

Radu Stanca

Sorry, e cam trista poezia asta, dar e foarte frumoasa si merita citita, mai ales insotita de melodie.   Promit sa revin in curand cu ceva mai vesel si plin de umor. Sau de critici. 

Sa va fie luna patrata!

Florina, Mesterul, Ulise, Zamfir.

Din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum…

“Fie sa renasca numai cel ce har
are de-a renaste, curaţit prin jar,
din cenusa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astazi, ca şi maine, pururi si acum.”

Pasarea Phoenix este cunoscuta din Orientul Mijlociu si indepartat pana la Mediterana si Europa, dar exista mentiuni despre o pasare similara si la americani. Este o pasare de o frumusete neasemuita, care nu moare niciodata, ci se mistuie in flacari si renaste apoi din propria cenusa. Se spune ca Pasarea Phoenix originara ar fi aparut dintr-un ou de aur ce plutea pe apele Oceanului Primordial.

Potrivit diverselor legende ce au aparut de-a lungul vremii, pasarea Phoenix traieste fie 500 sau 1461 de ani, dupa care isi face un cuib din crengute de scortisoara si ii da foc. Pasarea insasi este mistuita de flacari, iar din cenusa ramasa se naste o noua pasare, care va trai la fel de mult. Unele variante ale legendei spun ca noua pasare face un ou din cenusa ramasa si il ascunde in orasul Heliopolis, in Egipt. In literatura si cultura moderna, pasarea Phoenix simbolizeaza viata de dupa moarte, puterea de supravietuire, foc si divinitate. Unii oameni fac legatura intre zburatoare si abilitatile de regenerare, ceea ce o face aproape nemuritoare.

Descrierea pasarii Phoenix difera de la o legenda la alta. Unele spun ca avea pene aurii, altele ca avea pene rosii. In mitologia greaca, dar si in cea romana, aceasta semana mai degraba cu un vultur sau un paun, in timp ce egiptenii sustineau ca seamana cu o barza sau cu o egreta. Fiind un personaj mitologic deosebit de important, pasarea Phoenix este asociata astazi ideii de supravietuire, putere, rabdare si chiar victorie.

Sursa

Sa va fie luna patrata!

Mesterul,  Zamfir, Bibliodeva, Hidalgo, Lecturi, Ulise,  Pluta,  Innerspacejournal.